Sări la conţinut

ANII TINERETII…

1

Au anii fiecarui om pe acest pamant o semnificatie particulara?

Care este cea mai fericita perioada a vietii? Copilaria cu lipsa ei de griji, dar totusi cu fricile si asteptarile ei? Tineretia cu libertatea, dar in acelasi timp cu marile responsabilitati de adult? Batranetia cu linistea ei, dar cu greutatea anilor si moartea eminenta?

Greu de raspuns! Adevarul este ca fiecare dintre ele poarta in desaga ei atat de mult mister, durere si frumusete pe cat noi prin puterea lui Dumnezeu ii permitem sa detina!!

Anumite persoane incep sa traiasca cu adevarat doar la 20, 30, 40, 50 de ani sau si mai tarziu, atunci cand decid sa se elibereze de barierele care si le-au ridicat in toti anii precedenti; atunci cand aleg sa zambeasca la fiecare rasarit de soare si sa guste din frumusetea acestei vieti. Altii insa raman incatusati intreaga viata deoarece nu vor sa creada ca exista o cale si pentru ei, chiar daca ea se afla poate la distanta de un pas.

birthday-cake-600x450In aceasta prima zi din viata mea de mai putin tanara adulta, ii sunt recunoscatoare Lui Dumnezeu  pentru ca mi-a deschis ochii spre a vedea mai limpede unde picioarele mele sa paseasca si spre cine sa se indrepte.

In aceasta zi constientizez cat de mult incercarile prin care El a decis sa ma treaca m-au invatat sa apreciez fiecare fior de fericire, fiecare om, sora, frate care pastreaza in el o parte din lumina lui Dumnezeu, dar si sa inteleg ca de multe ori El ne cere sa privim spre semenii nostri in durere si sa ne infrangem teama si scepticismul cu care toti calatorim pe acest pamant.

In acesti ani, jumatate din care traiti in strainatate, am invatat cat de mult fiecare alegere care o facem determina pentru cine lacrimile noastre vor curge in viitor sau caror persoane le vom oferi zambetele noastre.

Am inteles ca Dumnezeu ne iubeste mult mai mult decat noi credem ca meritam si ne asteapta pana la sfarsit cu bratele deschise.

El ne indeamna sa luptam, dar in acelasi timp sa ii acceptam vointa Lui in vietile noastre; sa Il punem pe El pe primul loc in trairea noastra de muritori si sa ne lasam calauziti de glasul Lui.

Aceasta insemna ca drumul va fi usor? Nu, desigur ca nu! Insa nimeni nu va regreta niciodata ca a ascultat de povata Lui, ci multi vor plange amar atunci cand se vor gasi indepartati de esenta lor, de apa vie, de Cer, de fratii lor de credinta, de chiar Dumnezeu insusi.

Poate ieri puteam aferma cu mandrie ca: “Ma cunosc pe mine insami!”, insa astazi, la aceasta varsta mult mai inaintata, vazand cum El m-a remodelat din temelii, simtind cat de puternic este bratul Lui care a mutat muntii din fata mea, as putea doar sa spun ca voi incerca, totii anii pe care Dumnezeu mi-i va mai darui de acum, sa raman o eleva langa Tatal meu Ceresc, pregatita sa invat din fiecare lectie cum sa ma ridic grabnic si sa caut doar mana Lui cea blanda si divina in momentele in care dificultatile vietii vor deveni prea  greu de suportat!

In aceasta zi  mai putin obisnuita, multumesc din inima persoanele cele mai importante din viata mea pentru cadourile de mare pret trimise: urarile lor, glasul lor, dragostea lor nemasurata care se asterne precum o mantie calda peste toata departarea prefacand-o in lacrimi de gratitudine.

Dar in acelasi timp, multumesc din suflet si sefilor care mi-au recunoscut valoarea muncii in acesti ani, prietenilor si bloggerilor care si-au indreptat orice gand frumos spre mine. Dumnezeu sa va rasplateasca prin bunatatea Lui nemasurata!!

♠♥♣

O, anii tineretii

Ce iute v-ati topit,

Ca prima nea ce cade

Si pleaca asa pripit…

Vedeam a voastra fata,

Simteam naltii fiori,

Dar cand s-ating pamantul,

Va risipeati in nori,

Si-acuma cand din ceata

Imi spuneti “Bun ramas!”,

As vrea sa-nviu trecutul,

S-aud al vostru glas..

As vrea sa va-ndemn pasii,

S-alerge doar spre Cer,

Sa nu-si gaseasca pacea,

Pana n-ajung la El…

Sa guste nu din lacrimi

Scaldate in durere,

Ci din iubirea Celui

Ce-i numai har si miere..

..

Sa caute frumusetea

Dincolo de zori..

In Casa invesmantata

In raze si in flori..

Si cand veti trece pragul

Acestui vis trait,

Pe trepte sa v-astepte

Mirele iubit..

R.B.


-foto preluate de pe internet-                            „Vocea inimii!”…with Roxana Barsan

3 comentarii »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: