DOI COPII…

11420495_366053696926197_1824920624_n

 

Eram prieteni, ne zambeam
Si printre jocuri ne pierdeam,
Dar ochii tai ma urmareau
Si cand departe ei erau…

Si ti-am scris ca “Te iubesc!”
Pe-o galbena hartie,
Cu un fior copilaresc
Ce ma lega de tine…

Dar ceru-mi spuse intr-o zi
Ca nicidecum te pot iubi
Si trebuie sa las ce-a fost
In cercul de copii…

Nimic nu a mai fost de-atunci
Atat de grea robie,
Chiar de-am plecat c-apoi sa cresc
Departe de-a mea glie…

Caci te-am iubit patimitor
Zile si nopti intr-una
Si ierni si veri trecura-n zbor
Cu tine-ntotdeuna…

Dar n-ai citit nici pana azi
Doua cuvinte scrise,
Ins-am simtit cum ma priveai
Furis printre culise…

Si mi-ai raspuns cu un sarut
In noaptea purpurie
Si poate ca mereu-ai stiut
Ce-am scris eu pe hartie…

Si chiar dac-am plecat in zori
Pe drumurile late,
Privirile a doi copii
Ramas-au intr-o Carte…

Sa spuna parca c-am iubit,
Ca o nebuna-odata,
Un chip si-un suflet
Neursit de soarta…

R.B.


-foto preluata de pe internet-                                          „Poezii!”…with Roxana Barsan

Anunțuri
roxanabarsanblog

“To love. To be loved. To never forget your own insignificance. To never get used to the unspeakable violence and the vulgar disparity of life around you. To seek joy in the saddest places. To pursue beauty to its lair. To never simplify what is complicated or complicate what is simple. To respect strength, never power. Above all, to watch. To try and understand. To never look away. And never, never to forget.” ― Arundhati Roy, The Cost of Living

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s