Sări la conţinut

DOI COPII…

11420495_366053696926197_1824920624_n

 

Eram prieteni, ne zambeam
Si printre jocuri ne pierdeam,
Dar ochii tai ma urmareau
Si cand departe ei erau…

Si ti-am scris ca “Te iubesc!”
Pe-o galbena hartie,
Cu un fior copilaresc
Ce ma lega de tine…

Dar ceru-mi spuse intr-o zi
Ca nicidecum te pot iubi
Si trebuie sa las ce-a fost
In cercul de copii…

Nimic nu a mai fost de-atunci
Atat de grea robie,
Chiar de-am plecat c-apoi sa cresc
Departe de-a mea glie…

Caci te-am iubit patimitor
Zile si nopti intr-una
Si ierni si veri trecura-n zbor
Cu tine-ntotdeuna…

Dar n-ai citit nici pana azi
Doua cuvinte scrise,
Ins-am simtit cum ma priveai
Furis printre culise…

Si mi-ai raspuns cu un sarut
In noaptea purpurie
Si poate ca mereu-ai stiut
Ce-am scris eu pe hartie…

Si chiar dac-am plecat in zori
Pe drumurile late,
Privirile a doi copii
Ramas-au intr-o Carte…

Sa spuna parca c-am iubit,
Ca o nebuna-odata,
Un chip si-un suflet
Neursit de soarta…

R.B.


-foto preluata de pe internet-                                          „Poezii!”…with Roxana Barsan

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: