POEZII

DOI COPII…

11420495_366053696926197_1824920624_n

Eram prieteni, ne zambeam

Si printre jocuri ne pierdeam,

Dar ochii tai ma urmareau

Si cand departe ei erau…

Si ti-am scris ca “Te iubesc!”

Pe-o galbena hartie,

Cu un fior copilaresc

Ce ma lega de tine…

Dar ceru-mi spuse intr-o zi

Ca nicidecum te pot iubi

Si trebuie sa las ce-a fost

In cercul de copii…

Nimic nu a mai fost de-atunci

Atat de grea robie,

Chiar de-am plecat c-apoi sa cresc

Departe de-a mea glie…

Caci te-am iubit patimitor

Zile si nopti intr-una

Si ierni si veri trecura-n zbor

Cu tine-ntotdeuna…

Dar n-ai citit nici pana azi

Doua cuvinte scrise,

Ins-am simtit cum ma priveai

Furis printre culise…

Si mi-ai raspuns cu un sarut

In noaptea purpurie

Si poate ca mereu-ai stiut

Ce-am scris eu pe hartie…

Si chiar dac-am plecat in zori

Pe drumurile late,

Privirile a doi copii

Ramas-au intr-o Carte…

Sa spuna parca c-am iubit,

Ca o nebuna-odata,

Un chip si-un suflet

Neursit de soarta…

R.B.


-foto preluata de pe internet-                                          „Poezii!”…with Roxana Barsan

Anunțuri

Categorii:POEZII

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s