Sa punem pe cantar Iubirea,

Sa privim cat e de grea,

Ne cere sa-ngropam mandria

Si sa uitam curand de ea…

…

Sa punem pe cantar banutii,

Sa privim cat sunt usori,

Caci printre degete ne scapa,

Vazandu-ne doar muritori…

…

Sa cantarim pe rand toti anii

Inconjurati de sot, copii,

Ei sunt imbratisarea calda

Cand parul ne-e alb si gri…

…

Si un zambet pus pe-o rana

De un tata iubitor,

Atunci cand sprintenul fiu dulce

Il striga pe timp de nor?

…

Ori nadejdea in furtuna

Unui capitan pios,

Ce nu fuge, ci ramane

Langa-i sai, langa Hristos?

…

Daca azi tu vrei Iubirea

Si te simti un egoist,

Leaga-te de Ea mai tare,

Caci tu esti un altruist…

…

Daca crezi ca esti prea slaba

Spunand:- „Nu, nu mai pleca!”

Ai sa vezi c-a ta-i puterea,

Deci prea mult, nu te-ntrista…

…

Numai cei ce azi prin ceata,

Urca dealul impreuna,

Vor simti cum Tatal darnic,

Le aseaza o cununa…

R.B.

-foto preluata de pe internet-                                          „Poezii!”…with Roxana Barsan

Publicat de roxanabarsanblog

“To love. To be loved. To never forget your own insignificance. To never get used to the unspeakable violence and the vulgar disparity of life around you. To seek joy in the saddest places. To pursue beauty to its lair. To never simplify what is complicated or complicate what is simple. To respect strength, never power. Above all, to watch. To try and understand. To never look away. And never, never to forget.” ― Arundhati Roy, The Cost of Living Vezi toate articolele lui roxanabarsanblog