Ia-mi Iisuse dragostea
Ce este doar simtire,
Nu vreau arina din ea,
Dezleaga-ma de fire…

Ia-mi Iisuse al meu prisos,
Si da cu-o cupa dulce
Celor care sunt prea jos,
Dar lasa-mi a mea cruce…

Sa pot Iisus sa ma trezesc
Cand zorii ma desteapta,
Si grabita sa trudesc
Pentru o stea curata…

Nimic Iisuse sa nu am,
Decat un strop de raza,
Si cu el sa zbor usor
Pana ajung Acasa…

Oricat pe cale as slei,
Oricate inalte creste,
Sa pot s-ajung pan la apus
Traind a mea poveste…

Atat Doamne sa imi lasi,
Aceasta cruce dulce,
Caci este crinul cel divin
Despagubit prin sange…

Si ea sa-mi  fie tot ce am,
Deplina darurire,
Pan ce petalele-ofilesc
Si trec in nemurire…!!

R.B.

 -imagine preluata de pe net-                                                „Poezii”…with Roxana Barsan

Publicat de roxanabarsanblog

“To love. To be loved. To never forget your own insignificance. To never get used to the unspeakable violence and the vulgar disparity of life around you. To seek joy in the saddest places. To pursue beauty to its lair. To never simplify what is complicated or complicate what is simple. To respect strength, never power. Above all, to watch. To try and understand. To never look away. And never, never to forget.” ― Arundhati Roy, The Cost of Living Vezi toate articolele lui roxanabarsanblog