RAMUL DE FINIC…

originalPasesc din nou pe calea
pe care-am mers candva,
Aceleasi strazi dar zarea,
nu, nu mai este ea…

Si tu acela care
de altii povestesti,
Tu, tu cine, ma-ntreb
tu cine esti?

Ai fost dus de valuri
spre tarmuri aurii,
Si ai simtit in suflet
ca n-ai sa mai revii…

Acolo unde
alta vocea ta era,
Si apusul altfel,
altfel iti graia…

Ins-a venit o clipa
cand Cerul ti-a vorbit,
Si-ai inteles atuncia
cat de mult esti iubit…
.
Dar cine poate oare
sa vada tot ce vezi?
Si cine poate oare
sa creada-n campii verzi?

In spinul cel ce crin e,
si-amarul tot mai dulce,
Cand se transforma-n miere,
tot greul de pe cruce…

O, numai Tu Acela
ce fost-ai printre morti,
Si viata Ta vazut-ai
cum se tragea la sorti…

O, numai Tu Acela
ce avut-ai doar un spic,
Tu stii ce mult se-ascunde
in ramul de finic…!!

R.B.


 -imagine preluata de pe net-                                                „Poezii”…with Roxana Barsan

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s