Sa nu ne pierdem printre randuri
Nici printre nesfarste ganduri,
Caci viata este-un drum usor
Cand tot ce ai e sus pe nor…

Si cand nimic azi nu detii
Esti un cocor cu aripi vii,
Iubesti pe slab si pe sarac,
Si tot ce-i pe pamant ti-e drag…

Privesti spre vest, spre rasarit
Si tot ce vezi e stralucit,
Un frate de l-ai intalni
Cu-n zambet grabnic l-ai primi…

Si ai chema la masa ta
Pe toti sa steie-n casa ta,
Si chiar daca putin le-ai da
Dragostea le-ar ajungea…

Ai canta cu voce lina
Ca durerea sa le-alina,
Caci lumina pe-al tau chip
Ar purta a slavei nimb..

O, cum te-ai inalta spre cer
Si ai vedea sfintii-n Eden,
Si ai simtii ca tot e fum
De nu il dai pe-un rod mai bun…

Iubite fiu al lui Iisus,
Priveste catre Ceruri, sus,
Si nu te amagi ca ai
Un lacas cu cei din Rai…

Daca azi spui ca nu vezi,
O rana-n lacrimi nu pansezi,
Daca azi ai maini prea reci
Cum vrei in Ceruri sa petreci…?

O, Cerul este larg deschis
Pentru bogat, pentru invins,
Dar nimeni ce-a fost nemilos
Nu s-a-ntalnit cu Iisus Hristos….

Deci haideti astazi sa luptam,
Spre Ceruri pe toti noi sa chemam,
Cu duh sfant si chip preabland,
Iisus sa fie-n noi arzand…

R.B.

 -imagine preluata de pe net-                                                „Poezii”…with Roxana Barsan

Publicat de roxanabarsanblog

“To love. To be loved. To never forget your own insignificance. To never get used to the unspeakable violence and the vulgar disparity of life around you. To seek joy in the saddest places. To pursue beauty to its lair. To never simplify what is complicated or complicate what is simple. To respect strength, never power. Above all, to watch. To try and understand. To never look away. And never, never to forget.” ― Arundhati Roy, The Cost of Living Vezi toate articolele lui roxanabarsanblog